Catedrala “Înălţarea Domnului” Bacău este a patra catedrală ca mărime din Europa!

Băcăuanii pot fi mândri că în municipiul de pe Bistriţa se construieşte cea mai mare catedrala din România şi a patra din Europa. Lăcaşul de cult cu hramul de “Înălţarea Domnului” din municipiul Bacău are 70 de metri lungime, 38 de metri lăţime şi 63 de metri înălţime.

În ceea ce priveşte construcţia, piatra de temelie a acesteia a fost pusă în 1991, de către PS Episcop Ioachim Vasluianul, ierarh care îşi doarme acum somnul de veci într-una din criptele special amenjate la demisolul catedralei.

“Înălţarea Domnului” este unul dintre cele mai mari lăcaşuri de cult de rit răsăritean din Europa, edificiul este pe locul patru, după fosta catedrală ortodoxă “Sfânta Sofia” din Istanbul, catedrala nouă din Moscova şi cea din Parnas (Grecia).

Catedrala ortodoxă din Bacău este construită într-un stil ce cuprinde elemente specifice arhitecturii bizantine şi arhitecturii ştefaniene.

Lucrările au început la 10 metri sub pământ, adică echivalentul unui bloc cu trei etaje.

Acest subsol imens cuprinde două nivele: sala de expoziţie, depozit de carte, adăpost de apărare locală antiaeriană, iar mai sus un paraclis, dupa care, la cota 0 începe catedrala.

Catedrala care se ridica în centrul Bacaului, are ziduri de beton ce ating în anumite tronsoane o grosime de un metru. Cupola din naos are o deschidere de 24 de metri. Adică mai bine de jumătate din cea a Sfintei Sofia din Constantinopol, a cărei cupola are 40 de metri.

Catedrala are 18 clopote, toate fabricate la Innsbruk, şi au fost sfinţite pe 29 iunie 2007. Acestea au greutatea între 30 de kilograme şi 4,5 tone.

Din cele 18 clopote, 13 sunt concepute în formă specială şi vor fi sincronizate de computere, putând să dea mai multe melodii specifice anumitor momente din timpul anului bisericesc, iar restul de cinci sint clopote clasice

Crucile pentru Catedrala din Bacău au fost sfinţite la 7 septembrie 2008. Ele au fost realizate din inox cu unele elemente aurite. Crucea principală are 7 metri înâlţime, o deschidere a braţelor laterale de 4,20 metri şi o greutate de aproape 2 tone.

Dan VRÎNCEANU

S-a mai stins un idol! Nu te vom uita niciodată Patrick Swayze!

Actorul american Patrick Swayze s-a stins din viata in aceasta dimineata dupa o lupta grea, de aproape doi ani, cu cancerul pancreatic. In varsta de 57 de ani, starul care si-a castigat faima prin rolurile sale din filmele "Dirty Dancing" si "Ghost" si-a dat ultima suflare inconjurat de intreaga familie, noteaza Reuters.

Swayze s-a nascut la 18 august 1952 in Houston (Texas), avand doi frati si doua surori. In timpul scolii si al liceului, a urmat cursuri de patinaj, balet clasic, gimnastica si a jucat in mai multe piese de teatru.

In 1972, el s-a mutat la New York, unde a continuat sa-si imbunatateasca talentele de dansator, la scolile Harkness Ballet si Joffrey.

Debutul sau profesionist a avut loc in calitate de dansator pentru Disney on Parade, dupa care a jucat pe Broadway in productia Grease.

Dupa aparitii episodice in M*A*S*H si The Renegades, Patrick Swayze va deveni cunoscut pentru rolul din The Outsiders. Au urmat Red Dawn, Youngblood, iar primul sau succes important este considerat North and South, o productie despre Razboiul Civil. In 1987, Swayze interpreteaza rolul instructorului de dans Jonny Castle in productia Dirty Dancing, film care deveni un succes international, strangand peste 300 de milioane de dolari. Pentru acest rol, actorul primeste o nominalizare la Globul de Aur. Un alt rol important este acela din Ghost, unde a jucat alaturi de Demi Moore si Whoopi Goldberg, dar si in productia Point Break. unde l-a avut ca partener pe Keanu Reeves.

In 1996, este grav ranit in timpul filmarilor pentru productia Letters from a Killer, insa se reface si in 2000 joaca in Waking Up in Reno, alaturi de Billy Bob Thornton si Charlize Theron, recum si in Forever Lulu, cu Melanie Griffith.

Urmeaza Donnie Darko (2001), King Solomon's Mines (2004), dar si aparitii in muzicalul Guys and Dolls.

Din 1975 si pana la moartea sa a fost casatorit cu Lisa Niemi.

In luna ianuarie a anului trecut, Swayze a fost diagnosticat cu cancer la pancreas in stare avansata. In ciuda pronosticurilor negative primite din partea medicilor, actorul a luptat fara incetare cu necrutatoarea boala, manifestand intotdeauna un aer de optimism. A reusit sa reziste 20 de luni.

Cancerul pancreatic este printre cele mai agresive forme ale acestei boli. Oncologii afirma ca doar 5% dintre pacientii care primesc acest diagnostic ajung sa traiasca inca cinci ani.

Câte tipuri de salarii sunt?

Din seria "orice român s-a născut poet", iată o noua creaţie primită pe mail:

Poate pentru că….

dacă vorbim despre salarii, există, bineinţeles, mai multe tipuri:

1.Salariul CEAPĂ: îl vezi, îl iei în mână şi începi să plângi.

2.Salariul NENOROCIT: nu te ajută cu nimic, te face să suferi dar nu poţi trăi fără el.

3.Salariul DIETETIC: te face să mănânci din ce în ce mai puţin.

4.Salariul ATEU: te indoieşti de existenţa lui.

5.Salariul MAGIC: faci câteva mişcări şi dispare.

6.Salariul FURTUNĂ: nu ştii când apare şi nici cât ţine.

7.Salariul UMOR NEGRU: râzi ca să nu plângi.

8.Salariul PREZERVATIV: îţi taie pofta.

9.Salariul IMPOTENT: când ai nevoie mai multă atunci te dezamăgeşte.

10.Salariul MENSTRUAŢIE: vine o dată pe lună şi ţine 4-5 zile.

11.Salariul EJACULARE PRECOCE: abia a intrat şi s-a terminat.

12.Salariul FANTOMĂ: nu-l vezi niciodată.

Să ai o muncă cât mai plăcută ....!!!!

Taximetrişti în stradă! Bun...Şi?

Aproximativ 150 de taximetrişti din Bacău au protestat astăzi supăraţi fiind pe faptul că au primit somaţii de plată a impozitelor restante la bugetul asigurărilor de sănătate. Astfel, unii dintre ei se văd acum somaţi să plătească la CAS sume cuprinse între 3000 şi chiar 6500 de lei. Taximetriştii care au ieşit astăzi pe bulevarde, în coloană şi apăsând vârtos pe claxoane, au lucrat până de curând ca şi PFA-uri şi acum se plâng că ei nu au ştiut că trebuie să plătească şi asigurările de sănătate. 

Datoriile sunt vechi de 5 ani iar taximetriştii spun că, anual, la reînnoirea dosarului de atestare, au primit de la finanţe caziere fiscale în care nu apăreau cu debite la bugetul de stat.

Prefectul judeţului Bacău, Dorian Pocovnicu, spune că vinovată de această încurcătură este vechea conducere a Direcţiei Finanţelor Publice.

ACEASTA ESTE ŞTIREA ŞI RELATAREA FIREASCĂ A UNUI EVENIMENT
--------------------------------------------------------------------------------------------------

REVERSUL MEDALIEI:

Gestul taximetriştilor este perfid si insipid. Nu este altceva decât o mişcare brută de forţă în încercarea de a mai fenta încă o dată statul român la plata unor dări. Oricine şi-a deschis un PFA sau SRL ştie că are de plătit o serie de taxe şi impozite către stat. Vrei nu vrei, acum eşti patron sau independent şi trebuie să contribui şi la bugetul statului, fireşte.

Or, ce s-a întâmplat cu taximetriştii noştrii? Au mers pe burtă când au văzut că nu apar în baza de date de la administraţia fiscală cu debite restante la bugetul asigurărilor de sănătate, CAS-ul, pe înţelesul tuturor. Au venit, la începutul fiecărui an şi şi-au luat cazierul fiscal necesar la dosarul de licenţiere şi şi-au frecat palmele de bucurie. "I-am prostit şi de data asta. Dă-i în măsa pe ghiaţă, ce ... stă acuma statul român în impozitele mele, las' că trece timpul şi uită de ele" şi-au spus majoritatea taximetriştilor.

Unii dintre cei care ies acum la proteste în stradă nu sunt altceva decât nişte nesimţiţi care te fură cu ceasul, îţi vorbesc în răspăr când îndrăzneşti să le indici o rută mai scurtă, nişte tupeişti în trafic care îţi provoacă greaţă şi silă când îi vezi cum se plâng că traficul esta haotic.

Tocmai ei s-au găsit acuma să protesteze. Pentru ce? Pentru că nu şi-au plătit la timp asigurările de sănătate, că statul român nu a "uitat" să le şteargă datoriile?

După ce au văzut că nu au cum să o de-a la întors, taximetriştii au lăsat tonul agresiv mai jos şi au cerut recalcularea acestor sume şi scutirea de la penalităţi. Ei asta-i bună, auzi la ei, scutirea de penalităţi, ha ha ha!!!

Ce ar fi vrut acum, să vină finanţiştii şi cei de la CAS să-şi ceară scuze pentru deranjul cu somaţiile?

Dacă s-ar fi întâmplat asta, emigram în Congo, no doubt about it!

PS. Dacă aţi fost păcăliţi sau jigniţi de aceşti taximetrişti, lăsaţi un comentariu, să afle şi alţii cât de buni si drăguţi sunt aceşti "băieţi deştepţi" şi taxiurile lor minunate.

Dan Vrînceanu

83 de "Nunţi de Aur" la Moineşti

Nu mai puţin de 83 de cupluri din oraş au celebrat la sfârşitul săptămânii trecute împlinirea a 50 de ani de căsnicie.

Toată lumea prezentă la ceremonie s-a întrebat care este oare secretul unei căsnicii longevive.

Doamnele spun că sinceritatea partenerului, iar domnii merg pe încrederea în soţie.

Municipalitatea le-a oferit cuplurilor o diplomă de excelenţă, câte 400 de lei şi un cadou.

În cinstea sărbătoriţilor, un grup de copii au interpretat un mic spectacol.

Pe seară, domnii şi doamnele au fost invitaţi la un concert de muzică şi dansuri populare

Sărbătoarea de aur a fost una dintre atracţiile manifestărilor culturale dedicate Zilelor municipiului Moineşti.

Dan Vrinceanu

Senzaţional! Se poate călători în timp!

Oare câte rude, prieteni şi amici s-au dus să stea de vorbă cu domnul Cornel, venit probabil dintr-o "călătorie".

La reuniune, s-a lăsat oare cu dezmăţ, cu dansatoare, whiskey, grătar, alea alea?

Ştie careva?

PS. anunţul este 100% REAL, a fost publicat într-un cotidian din Bacău.

Prăjeşti, singurul sat din România cu Grădină Botanică şi Muzeu Etnografic

La 20 de kilometri de municipiul Bacău, în stânga Siretului, se află o oază de frumuseţe naturală şi sufletească.

Comuna Prăjeşti se poate lăuda că este singura comună din ţară care deţine o Grădină Botanică.

La nici 50 de metri distanţă de această grădină se află un alt obiectiv de care prăjeştenii pot fi mândri. Muzeul de Etnografie şi Ştiinţele naturii.

Custodele Grădinii Botanice şi Muzeul Etnografic, inginerul horticol Petre Robu mărturiseşte că "ideea organizării Grădinii Botanice aparţine în totalitate profesorului Paul Ţarălungă care şi-a dedicat toată viaţa, să spunem, pentru a crea ceva să lase urmaşilor"

Paul Ţarălungă, profesor de biologie la Şcoala generală din satul Prăjeşti, a început amenajarea grădinii botanice şi a muzeului pe la începutul anilor '70.
Iniţial, proiectul profesorului s-a vrut a fi un colţ de grădină unde să le poată desluşi elevilor tainele naturii.

Încet, încet, pasiunea profesorului a crescut, la fel şi ceea ce avea să devină peste ani o veritabilă Grădină Botanică.

"În Grădina Botanică sunt peste 2000 de specii de plante, atăt în principal plante comune care sunt specifice locului cât şi plante exotice", explică Petre Robu

Pe locul unde acum cresc arbori de vanilie, un nuc de cocos, platani, magnolii, salcâmi pletoşi, chiparoşi de baltă, alături de sute de alte specii de plante, a fost o mlaştină.

Terenul părăsit a fost drenat şi pe cele două hectare de pământ au fost plantate, de-a lungul anilor, specii de plante şi arbuşti de pe toate continentele.

Printre cele mai exotice se află, de exemplu, un nuc negru. Uleiul care se poate extrage din acesta este folosit în industria aeronautică, pentru ungerea motoarelor de avion şi rachetă.

Una dintre aleile Grădini are, deoparte şi de alta, magnolii, platani şi copaci de ginkgo biloba. Mergând la pas prin grădină, nu poţi să nu simţi o aromă de o dulceaţă sălbatică răspândită de arborii de vanilie.

Acest colţ de rai a fost lucrat şi îngrijit de toate generaţiile de elevi ai şcolii din sat din ultimii 40 de ani.

O descoperire arheologică în fosta albie a Siretului avea să fie începutul unui alt proiect îndrăzneţ al profesorului Paul Ţarălungă. După nişte ploi torenţiale, în pietrişul spălat de ape şi-au făcut apariţia câţiva dinţi şi nişte bucăţi de oase. După o expertiză arheologică s-a adeverit faptul că acele oase erau de la un mamut din epoca preistorică.

Norocul le-a surâs din nou prăjeştenilor când, în anii 1970, la reorganizarea administrativă, satul Prăjeşti a trecut la comuna Traian şi sediul primăriei a rămas liber.

În acel sediu avea să se amenajeze actualul Muzeu de Etnografie şi Ştiinţele Naturii.

Petre Robu povesteşte că, în anii '70, totul "a inceput cu colectarea multor specii zoologice pentru Muzeu, după care a existins activitatea şi a colecţionat pentru şapte secţiuni care se află în muzeu, asta în urmă cu peste 50 de ani"

Întins pe şapte secţiuni, muzeul adăposteşte obiecte de cult din cultura Cucuteni şi epocile Neoliticului şi Bronzului. Majoritatea acestor vestigii au fost descoperite pe teritoriul patriei noastre în timpul expediţiilor organizate de Societatea Română de Biologie între anii 1975 - 1983.

De dragul muzeului, dascălul din Prăjeşti a învăţat şi cum se împăieze animalele. Acum, una dintre sălile muzeului adăposteşte câteva zeci de mamifere şi păsări autohtone rare, printre care agvila ţipătoare şi pasărea ogorului.

O altă colecţie interesantă a acestui muzeu este expusă în zona etnografică. Aici pot fi admirate obiecte tradiţionale din lemn şi os folosite de sătenii din lunca Siretului în urmă cu două secole. Ivăre, ragile, scărmănători, oale şi ulcele din lemn, straie ţărăneşti, toate acestea încântă privirea oricărui vizitator.

"Pentru un om care cunoaşte valoarea este o plăcere, o plăcere atât să intre să viziteze cât şi să lucreze cu pasiune pentru fiecare, pentru întreţinerea fiecărei specii. Şi atunci când vin rezultatele, în momentul când apar vizitatorii şi apreciază munca depusă şi fac popularizare că în Prăjeşti există o Grădină Botanică deosebită, că există un Muzeu.
Nu ştiu pe unde s-ar mai găsi în ţară ca să fie organizată cu atâtea şi atâtea exponate şi specii", concluzionează Petre Robu, inginer horticol, custodele Grădinii Botanice şi Muzeul Etnografic - comuna Prăjeşti

În semn de recunoştinţă, Grădina Botanică şi Muzeul poartă acum numele profesorului Paul Ţarălungă.

Un reportaj scris de: Dan Vrînceanu