Prăjeşti, singurul sat din România cu Grădină Botanică şi Muzeu Etnografic

La 20 de kilometri de municipiul Bacău, în stânga Siretului, se află o oază de frumuseţe naturală şi sufletească.

Comuna Prăjeşti se poate lăuda că este singura comună din ţară care deţine o Grădină Botanică.

La nici 50 de metri distanţă de această grădină se află un alt obiectiv de care prăjeştenii pot fi mândri. Muzeul de Etnografie şi Ştiinţele naturii.

Custodele Grădinii Botanice şi Muzeul Etnografic, inginerul horticol Petre Robu mărturiseşte că "ideea organizării Grădinii Botanice aparţine în totalitate profesorului Paul Ţarălungă care şi-a dedicat toată viaţa, să spunem, pentru a crea ceva să lase urmaşilor"

Paul Ţarălungă, profesor de biologie la Şcoala generală din satul Prăjeşti, a început amenajarea grădinii botanice şi a muzeului pe la începutul anilor '70.
Iniţial, proiectul profesorului s-a vrut a fi un colţ de grădină unde să le poată desluşi elevilor tainele naturii.

Încet, încet, pasiunea profesorului a crescut, la fel şi ceea ce avea să devină peste ani o veritabilă Grădină Botanică.

"În Grădina Botanică sunt peste 2000 de specii de plante, atăt în principal plante comune care sunt specifice locului cât şi plante exotice", explică Petre Robu

Pe locul unde acum cresc arbori de vanilie, un nuc de cocos, platani, magnolii, salcâmi pletoşi, chiparoşi de baltă, alături de sute de alte specii de plante, a fost o mlaştină.

Terenul părăsit a fost drenat şi pe cele două hectare de pământ au fost plantate, de-a lungul anilor, specii de plante şi arbuşti de pe toate continentele.

Printre cele mai exotice se află, de exemplu, un nuc negru. Uleiul care se poate extrage din acesta este folosit în industria aeronautică, pentru ungerea motoarelor de avion şi rachetă.

Una dintre aleile Grădini are, deoparte şi de alta, magnolii, platani şi copaci de ginkgo biloba. Mergând la pas prin grădină, nu poţi să nu simţi o aromă de o dulceaţă sălbatică răspândită de arborii de vanilie.

Acest colţ de rai a fost lucrat şi îngrijit de toate generaţiile de elevi ai şcolii din sat din ultimii 40 de ani.

O descoperire arheologică în fosta albie a Siretului avea să fie începutul unui alt proiect îndrăzneţ al profesorului Paul Ţarălungă. După nişte ploi torenţiale, în pietrişul spălat de ape şi-au făcut apariţia câţiva dinţi şi nişte bucăţi de oase. După o expertiză arheologică s-a adeverit faptul că acele oase erau de la un mamut din epoca preistorică.

Norocul le-a surâs din nou prăjeştenilor când, în anii 1970, la reorganizarea administrativă, satul Prăjeşti a trecut la comuna Traian şi sediul primăriei a rămas liber.

În acel sediu avea să se amenajeze actualul Muzeu de Etnografie şi Ştiinţele Naturii.

Petre Robu povesteşte că, în anii '70, totul "a inceput cu colectarea multor specii zoologice pentru Muzeu, după care a existins activitatea şi a colecţionat pentru şapte secţiuni care se află în muzeu, asta în urmă cu peste 50 de ani"

Întins pe şapte secţiuni, muzeul adăposteşte obiecte de cult din cultura Cucuteni şi epocile Neoliticului şi Bronzului. Majoritatea acestor vestigii au fost descoperite pe teritoriul patriei noastre în timpul expediţiilor organizate de Societatea Română de Biologie între anii 1975 - 1983.

De dragul muzeului, dascălul din Prăjeşti a învăţat şi cum se împăieze animalele. Acum, una dintre sălile muzeului adăposteşte câteva zeci de mamifere şi păsări autohtone rare, printre care agvila ţipătoare şi pasărea ogorului.

O altă colecţie interesantă a acestui muzeu este expusă în zona etnografică. Aici pot fi admirate obiecte tradiţionale din lemn şi os folosite de sătenii din lunca Siretului în urmă cu două secole. Ivăre, ragile, scărmănători, oale şi ulcele din lemn, straie ţărăneşti, toate acestea încântă privirea oricărui vizitator.

"Pentru un om care cunoaşte valoarea este o plăcere, o plăcere atât să intre să viziteze cât şi să lucreze cu pasiune pentru fiecare, pentru întreţinerea fiecărei specii. Şi atunci când vin rezultatele, în momentul când apar vizitatorii şi apreciază munca depusă şi fac popularizare că în Prăjeşti există o Grădină Botanică deosebită, că există un Muzeu.
Nu ştiu pe unde s-ar mai găsi în ţară ca să fie organizată cu atâtea şi atâtea exponate şi specii", concluzionează Petre Robu, inginer horticol, custodele Grădinii Botanice şi Muzeul Etnografic - comuna Prăjeşti

În semn de recunoştinţă, Grădina Botanică şi Muzeul poartă acum numele profesorului Paul Ţarălungă.

Un reportaj scris de: Dan Vrînceanu